Tratamente naturiste - boli - afectiuni

La origine, caloria este o unitate de măsură în fizică, fiind definită drept cantitatea de căldură necesară pentru a creşte temperatura unui mililitru de apă cu 1°C. În dietetică, valoarea energetică a unui aliment corespunde cantităţii de căldură degajate prin arderea sa. Kilocaloria (Kcal) echivalează cu 1000 calorii, iar unitatea internaţională este kilojoulul (Kjoul), 1 kcal = 4,18 kjouli.
Putem echivala cuvântul calorie cu kilocalorie. Aceeaşi echivalenţă o putem face şi în privinţa caloriilor pe care le consumă organismul nostru!

- 1 gram de glucide echivalează cu 4 kilocalorii
- 1 gram de proteine echivalează cu 4 kilocalorii
- 1 grame de lipide echivalează cu 9 kilocalorii

Necesarul caloric al organismului:
Pentru a funcţiona, organismul nostru are nevoie de calorii. La fiecare persoană, acest necesar caloric se împarte în 3 niveluri:
- metabolismul bazal: reprezintă energia utilizată pentru funcţionarea normală a organismului (respiraţie, funcţionarea organelor şi a celulelor etc). Acesta reprezintă 60 - 70% din totalul necesarului de energie.
- termogeneza alimentară: reprezintă energia utilizată pentru digestie, absorbţia intestinală, stocarea alimentelor. Ea nu reprezintă decât 10% totalul necesarului de energie.
- activitatea fizică: reprezintă energia utilizată pentru deplasare, activităţi menajere, profesionale, sportive… Activitatea fizică reprezintă între 20 şi 30% din totalul necesarului de energie. Aici trebuie să acţionăm pentru a echilibra balanţa noastră energetică.

Câteva cifre:
- 1 oră de somn sau de repaus: 60 kcal
- 1 oră de activitate în poziţie aşezată (TV, calculator, lectură, transport…): 90 kcal
- 1 oră de activitate în poziţie ridicată (spălat, îmbrăcat, activităţi casnice…): 120 kcal
- 1 oră de gimnastică, grădinărit, mers: 170 kcal
- 1 oră de activitate sportivă (schi, tenis, bicicletă…) sau profesională intensă: peste 300 kcal

Aportul energetic optim:
Aportul energetic al unui individ este "cantitatea de energie necesară compensării consumului şi asigurării unei greutăţi şi a unei compoziţii corporale compatibile cu menţinerea pe termen lung a unei bune stări de sănătate şi a unei activităţi fizice adaptate contextului economic şi social" (OMS, 1996).
Pentru a calcula aporturile energetice recomandate, trebuie să ţinem cont de cheltuielile energetice de bază, dar şi de cheltuielile energetice induse de situaţiile fiziologice particulare: creştere (stocare de  proteine şi de lipide), sarcină (creşterea fătului şi a placentei), alăptat (producerea laptelui)...

De asemenea, pentru evaluarea nevoilor energetice, trebuie să se ţină cont de greutatea, înălţimea şi activitate fizică a fiecărui individ.
- Bărbaţi între 20 şi 40 de ani (70 kg): 2700 kcal
- Femei între 20 şi 40 de ani (60 kg): 2200 kcal
- Bărbaţi între 41 şi 60 de ani (70 kg): 2500 kcal
- Femei între 41 şi 60 de ani (60 kg): 2000 kcal

Ideal, aportul energetic trebuie repartizat în mod echilibrat, pe toată durata zilei: între 20 şi 25 % la micul dejun, între 25 şi 30 % la prânz, între 15 şi 20 % la gustări şi între 25 şi 30 % la cină. Nu uita! Echilibrul alimentar este cel puţin la fel de important ca şi numărul de calorii consumate. De exemplu, o persoană care consumă 1500 kcal, dar nu are o alimentaţie echilibrată se poate îngrăşa, în timp ce o persoană care consumă 2000 kcal îşi poate menţine cu succes greutatea.

Sursa: www.info-sanatate.ro